Emisiunea „Literaniversara” de la TVR Tg. Mureş continuă să vă propună, în fiecare zi de luni, de la ora 19:15, o prezentare a vieţii şi operei scriitorilor. În decembrie, emisiunea îi sărbătoreşte pe autorii născuţi în această lună.
În cele patru ediţii din luna decembrie, sunt celebrate operele scriitorilor Nicolae Labiş, Eschil, Sofocle, Euripide (tragicii greci într-o singură ediţie), François Villon şi Vintilă Horia.
***
Nicolae Labiş
„Mănânc şi plâng. Mănânc!”
La 2 decembrie 1935 s-a născut în Poiana Mărului, comuna Mălini, judeţul Suceava, “poetul primelor iubiri” cum îl numea Tudor Vianu pe Nicolae Labiş, supranumit de Eugen Simion “buzduganul unei generaţii", căci debutul său avea să anunţe generaţia lui Nichita Stănescu, cunoscută sub numele de “generaţia şaizecistă”.
Fiu de învăţători, Nicolae Labiş învaţă să citească la vârsta de 5 ani. Compune poezii şi poveşti încă din copilărie, iar debutul publicistic are loc la nici 15 ani, în ziarele „Zori noi” din Suceava şi „Viaţa Românească”. Debutul editorial aduce un nou suflu poetic şi o recunoaştere rapidă prin apariţia volumelor „Primele iubiri” şi „Puiul de cerb”.
Pregăteşte pentru tipar volumul „Lupta cu inerţia” care a apărut postum alături de alte volume, pentru că Nicolae Labiş moare stupid, în preajma Crăciunului 1956, la 21 de ani în urma unui accident de tramvai, în împrejurări încă neelucidate complet. Unii contemporani sau martori oculari susţin ca ar fi putut fi vorba de un asasinat politic, pentru că în acea perioadă nu era în relaţii cordiale cu Securitatea. Când a ajuns la spital, aproape decapitat şi cu trupul paralizat, mai era conştient, dar chirurgii nu l-au putut salva.
***
Tragicii greci
„Lumea greacă e o realitate umană contradictorie, bântuită de furtuni, ameninţată de primejdii.” (Friedrich Nietzsche)
Tragicii greci au creat prin operele lor o oglindă a evenimentelor politico-militare de o importanţă deosebită pentru independenţa statelor greceşti.
Tragedia elenă prin Eschil, Sofocle şi Euripide a influenţat mult literatura dramatică din epocă şi a reprezentat un permanent izvor de inspiraţie pentru Renaştere, dar şi pentru epoca modernă.
Esenţa tragediei constă în raportul dintre om şi destin, dintre caracterul de predestinare a vieţii omului şi responsabilitatea pe care o are, totuşi, omul pentru faptele sale. Felul diferit în care rezolvă această contradicţie marchează, de fapt, evoluţia tragediei de la Eschil la Sofocle şi apoi la Euripide.
Tragicii greci nu se mărgineau la zugrăvirea dramatică a pasiunii, ci urmăreau un scop educativ: purificarea oamenilor de aceste pasiuni vinovate, aducerea lor într-o stare de puritate morală, pe care grecii o numeau katharsis.
***
François Villon
„Eu sunt François – şi de-aia-s breaz
făt din Paris lângă Ponthoise.
În ştreang va şti bietu-mi grumaz
cât trage fundul la necaz!”
La răscrucea dintre Evul Mediu şi Renaştere, la capătul cumplitului Război de 100 de ani dintre Franţa şi Anglia, în anul 1431, se năştea, la Paris, unul dintre primii mari poeţi ai Franţei, François Villon.
Documentele vremii nu reţin prea mult din viaţa sa, dar o serie de fapte cu caracter autobiografic sunt inserate în versurile sale pentru că, aşa cum scria Neculai Chirica, „Villon şi-a născut poemele”, cuprinzând în miezul lor toate bucuriile şi suferinţele zbuciumatului său trai. De aceea, în mod firesc, frânturi din viaţa sa intră în octetele „Testamentelor” sau în „Baladele” şi „Cântecele” sale.
***
Vintilă Horia
„Timpul nebuniei şi al speranţei, care ne aparţine,
reprezintă timpul aşteptării lui Dumnezeu.”
La 31 decembrie 1915 s-a născut Vintilă Horia: diplomat, eseist, filosof, jurnalist, pedagog, poet şi romancier român. A scris în special în limbile română şi franceză, cunoscând consacrarea internaţională după exilul său.
Vintilă Horia este singurul romancier român care a obţinut prestigiosul premiu literar francez Goncourt în 1960 pentru romanul său „Dumnezeu s-a născut în exil”. Din păcate, premiul nu i-a mai fost înmânat din cauza scandalului provocat în Franţa în urma dezvăluirii trecutului său de presupus apropiat al mişcării legionare. Atât Vintilă Horia, cât şi alţii au susţinut că neacordarea premiului s-ar fi datorat dezinformării practicate de Securitatea momentului care ar fi amplificat până la dezinformare adevărul situaţiei romancierului din perioada interbelică.
***
Actorul Costin Gavază lecturează din opera scriitorului aniversat. Emisiunea a fost realizată cu sprijinul Bibliotecii Judeţene Mureş reprezentată de Monica Avram, manager şi Dana Haja, bibliotecar.
Realizator: Petronela Moraru