Ipoteza privind cavalerii templieri în Transilvania pe care v-o dezvăluim duminică, 3 noiembrie, la “Vânătorul de enigme” îi lasă cu gura căscată până şi pe istorici.
Drumul roman al sării ce pornește de la Alba Iulia și străbate județele Mureș, Harghita și Covasna adăpostește o serie de cetăți misterioase. Vânătorul de enigme le-a cercetat și vine duminică la TVR 3 cu rezultatele investigațiilor.
Șase cetăți enigmatice se află așezate strategic pe drumul roman al sării din Transilvania. Fiecare dintre ele putea avea un rol esențial în trasportul valorilor pe care cavalerii templieri îl realizau dinspre Europa spre Țara Sfântă.
Prima din seria de șase cetăți misterioase este cetatea Rapsone din județul Hargita. Povestea cetății este țesută în jurul unei aristocrate, o doamnă foarte bogată, frumoasă și cu mare influență în cercurile nobiliare ale vremii.
Ea realiza tranzacțiile bancare cu ajutorul cavalerilor templieri pe ruta Turda –Praid. Totul se făcea în secret așa că pentru a-i descoperi misterul va trebui să luăm în calcul și legendele care s-au țesut în jurul acestei domnițe.
Rapsone sau Doamna Ocnașilor era cea care stăpânea toate resursele de sare din Praid de la acea vreme. I se spunea doamna care se îmbăia în sânge de fecioare ca să-și păstreze tinerețea. Nimeni nu cuteza să i se opună. Legăturile pe care le avea cu templierii o făcuseră să fie văzută ca o femeie malefică și de care toți se temeau.
Urmăriți duminică, 3 noiembrie, o nouă ediţie a emisiunii “Vânătorul de Enigme” și veți vedea cum a ajuns Rapsone să fie una dintre persoanele cheie ale templierilor în Transilvania. Iar dacă ipoteza noastră este corectă asta înseamnă că domnița Rabsone nu era singura care avea în Transilvania legături strânse cu temuții cavaleri templieri. Pe drumul care pornește de la Turda și se îndreptă spre gurile Dunării, dăm după cetatea Rapsone de altă construcție la fel de misterioasă. Dar asta într-un alt episod.
